Cuprins Volum Rediviva 2019

Cuprins Volum Rediviva 2019

Actiunea COST CA 16204 Distant Reading for European Literary History

Universitatea Spiru Haret este implicată în Acţiunea COST Distant Reading for European Literary History prin intermediul doamnei prof. univ. dr. Luiza Marinescu şi a doamnei prof. univ. dr. Ruxandra Vasilescu, din cadrul Facultăţii de Litere, ce fac parte din Comitetul de Management al Acţiunii.

Acţiunea are drept scop crearea unei reţele diverse de cercetători care să lucreze împreună pentru a dezvolta resursele şi metodele necesare pentru a schimba felul în care este scrisă istoria literară europeană. Fundamentat pe paradigma Distant reading (adică pe utilizarea metodelor computaţionale de analiză pentru colecţii mari de texte), acţiunea va crea un cadru comun teoretic şi practic care va permite utilizarea metodelor computaţionale de analiză de text literar, metode inovative, sofisticate, pe texte literare din cel puţin 10 limbi europene. 

Mai multe detalii despre acest proiect puteți afla consultând următoarele linkuri:

http://cercetare.spiruharet.ro/wordpress/index.php/cost-actions/distant-reading/

https://www.facebook.com/cercetare.spiruharet.ro/

 

Conference Proceedings - "Un-Bordering Disciplinarity. Trans-/Cross-/Post-Disciplinary Approaches to Linguistic and Literary Research"

Capture

CUPRINS VOLUM

Conference Proceedings - Border Crossings : Rethinking "Trans-" in Literature, Language, and Media

coperta 1 4 Border Crossings TIPAR

CUPRINS VOLUM

Volum Le Stéréotype : est-il bon? est-il mauvais?

Coperta Vol Le Stereotype

CUPRINS VOLUM

Conference Proceedings - European Identity and National Alterity

Coperta Rediviva Identity and Alterity

CUPRINS VOLUM

Volum L’individu, le collectif et la communauté

 

Lindividu coperta 001

Pornind de la ideea că omul este un ,,animal social”, a cărui viață este fără îndoială determinată de modul în care se integrează în colectivul sau comunitatea din care face parte, dar în același timp el este și un individ care-și reclamă cu din ce în ce mai multă hotărâre dreptul la alegeri personale, dictate de satisfacerea propriilor interese, coordonatorii volumului pun în evidență faptul că, la nivel macro-social, modul în care s-a înclinat balanța în favoarea uneia sau alteia dintre aceste două ipostaze a constituit una dintre trăsăturile pertinente ale celor două mari tipuri de regimuri care au divizat Europa secolului XX: democrațiile occidentale (adepte ale individualismului liberal) și regimurile comuniste (bazate pe un colectivism forțat, impus de sus în jos).